stabulație

română

Etimologie

Din franceză stabulation.

Pronunție

• AFI: /sta.bu'la.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului stabulație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	stabulație	invariabil
Articulat	stabulația	invariabil
Genitiv-Dativ	stabulației	invariabil
Vocativ	stabulație	invariabil

1. procedeu de întreținere și hrănire a animalelor prin menținerea lor în grajd pe perioada de iarnă sau pe întreaga perioadă de creștere, de îngrășare, de mulgere etc.

Cuvinte derivate

• semistabulație

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online