Variante de scriere Vezi și : statuă, stàtua

română

Etimologie

Din franceză statuer.

Pronunție

  • AFI: /sta.tuˈa/


Verb


Conjugarea verbului
statua
Infinitiv a statua
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
statuez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să statueze
Participiu statuat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (livr.) a hotărî, a decide în mod oficial (printr-un statut, printr-o lege etc.).
    A statuat îndatoririle lor.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Etimologie

Din statuă.

Pronunție

  • AFI: /ˈsta.tu.a/


Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru statuă.

Referințe





corsicană

(corsu)

Etimologie

Din latină statua < statuĕre.

Pronunție

  • AFI: /ˈstadua/
  • AFI: /ˈstatua/


Substantiv

statua f.

  1. statuie, sculptură

Referințe





engleză

(English)

Etimologie

Din latină statua < statuĕre.

Pronunție

  • AFI: /ˈstætuə/


Substantiv

statua, pl. statuas

  1. (ieșit din uz) statuie, sculptură

Sinonime

Referințe





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină statua < statuĕre.

Pronunție

  • AFI: /ˈstatua/


Substantiv

statua f., statue pl.

  1. statuie, sculptură

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe





latină

(Latina)

Etimologie

Din verbul statuō.

Pronunție

  • AFI: /ˈsta.tu.a/


Substantiv


Declinarea substantivului
statua
f. Singular Plural
Nominativ statua statuae
Genitiv statuae statuārum
Dativ statuae statuīs
Acuzativ statuam statuās
Ablativ statuā statuīs
Vocativ statua statuae
  1. statuie, sculptură (mai ales de metal)

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe