stopa

Vezi și : stopă

română

Etimologie

Din franceză stopper.

Pronunție

• AFI: /stoˈpa/

Verb

Conjugarea verbului stopa
Infinitiv	a stopa
Indicativ prezent pers. 1 sg.	stopez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să stopeze
Participiu	stopat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) (despre vehicule) a se opri.
2. (v.tranz.) a opri din mers un vehicul.

Cuvinte derivate

• stopare
• stopat

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din stopa.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru stopa.

Etimologie

Din franceză stopper.

Pronunție

• AFI: /stoˈpa/

Verb

Conjugarea verbului stopa
Infinitiv	a stopa
Indicativ prezent pers. 1 sg.	stopez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să stopeze
Participiu	stopat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a repara o țesătură rărită sau ruptă, imitând modelul țesăturii, astfel încât să nu se mai distingă locul reparat.

Cuvinte derivate

• stopare
• stopat

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din stopa.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru stopa.

Anagrame

• posta

Referințe

• DEX '98 via DEX online