subcontrarietate

română

Etimologie

Din sub- + contrarietate.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului subcontrarietate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	subcontrarietate	subcontrarietăți
Articulat	subcontrarietatea	subcontrarietățile
Genitiv-Dativ	subcontrarietății	subcontrarietăților
Vocativ	subcontrarietate	subcontrarietăților

1. (log.) raport între judecata particular-afirmativă și cea particular-negativă, caracterizat prin faptul că nu pot fi ambele false, dar pot fi ambele adevărate.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online