tânguială

română

Etimologie

Din a tângui + sufixul -eală.

Pronunție

• AFI: /tɨn.guˈja.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului tânguială
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tânguială	tânguieli
Articulat	tânguiala	tânguielile
Genitiv-Dativ	tânguielii	tânguielilor
Vocativ	tânguială	tânguielilor

1. faptul de a (se) tângui; sunete tânguitoare, glas tânguitor.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online