tară

română

Variante

• tara

Etimologie

Din neogreacă ταρα (tára).

Pronunție

• AFI: /'ta.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului tară
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tară	tare
Articulat	tara	tarele
Genitiv-Dativ	tarei	tarelor
Vocativ	tară	tarelor

1. dara.
2. nume dat unor greutăți nemarcate formate din diferite bucăți de metal sau de sticlă, care se întrebuințează la diferite cântăriri de laborator.
3. (mil.) denumire pentru caracteristicile fizico-chimice de bază ale pulberii.

Cuvinte derivate

• supratară

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din franceză tare.

Substantiv

Declinarea substantivului tară
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tară	tare
Articulat	tara	tarele
Genitiv-Dativ	tarei	tarelor
Vocativ	tară	tarelor

1. defect fizic sau moral (ereditar); meteahnă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• arta
• arat
• rata

Referințe

• DEX '98 via DEX online