dara

română

Etimologie

Din turcă dara.

Pronunție

• AFI: /daˈra/

Substantiv

Declinarea substantivului dara
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dara	darale
Articulat	daraua	daralele
Genitiv-Dativ	daralei	daralelor
Vocativ	dara	daralelor

1. greutatea ambalajului, a recipientului, a vehiculului etc. în care se păstrează, se transportă sau se cântărește o marfă.

Expresii

• Mai mare daraua decât ocaua sau nu face daraua cât ocaua = prea multă osteneală pentru obținerea unui lucru neînsemnat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• ardă
• radă

Referințe

• DEX '98 via DEX online