(English)

Etimologie

Din engleza medie throte, care provine din engleza veche þrote, þrota, þrotu < proto-germanică *þrutō.

Pronunție


Substantiv

throat, pl. throats

  1. (anat.) gât
    The wild pitch bounced and hit the catcher in the throat.
  2. (anat.) gâtlej, beregată; (spec.) trahee, laringe
    As I swallowed I felt something strange in my throat.
  3. (fig.) partea mai îngustă a unor obiecte, gât
    The water leaked out from the throat of the bottle.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

Vezi și


Verb


Conjugarea verbului
to throat
Infinitiv to throat
Prezent simplu
pers. 3 sg.
throats
Trecut simplu throated
Participiu trecut throated
Participiu prezent throating
  1. (ieșit din uz) a bolborosi, a bombăni

Sinonime

Referințe