tighel

română

Etimologie

Din turcă tegel.

Pronunție

• AFI: /ti'gel/

Substantiv

Declinarea substantivului tighel
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tighel	tigheluri
Articulat	tighelul	tighelurile
Genitiv-Dativ	tighelului	tighelurilor
Vocativ	tighelule	tighelurilor

1. cusătură vizibilă, foarte măruntă și regulată, făcută cu mașina sau cu mâna, în care fiecare împunsătură începe de la locul ultimei împunsături precedente.

Cuvinte derivate

• tigheli

Expresii

• (pop. și fam.) A trage (cuiva) un tighel = a mustra, a dojeni (pe cineva)

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online