timpuriu

română

Etimologie

Din latină *temporivus.

Pronunție

• AFI: /tim.puˈriw/

Adjectiv

Declinarea adjectivului timpuriu
	Singular	Plural
Masculin	timpuriu	timpurii
Feminin	timpurie	timpurii
Neutru	timpuriu	timpurii

1. care se întâmplă, apare sau se face înainte de data sau timpul obișnuit sau prevăzut.

   Astăzi se culcă timpuriu.

2. (despre varietăți de fructe sau de legume) care se coace sau devine bun de mâncat înainte de vremea obișnuită.

   Mere timpurii.

3. (despre flori) care se dezvoltă mai devreme.
4. (despre copaci) care înflorește sau înverzește mai devreme decât timpul obișnuit.

Sinonime

• 1: devreme, (pop.) degrabă
• 2-4: precoce, văratic, (rar) precopt, (reg.) oarzăn, orzatic, orzesc, primăriu, scorumnic, (Transilv. și Ban.) pârgav, pârgaviț

Antonime

• târziu

Cuvinte derivate

• pretimpuriu

Cuvinte compuse

• mercantilism timpuriu
• renaștere timpurie

Locuțiuni

• (loc. adv.) De timpuriu = înainte de data sau de timpul obișnuit sau prevăzut, din vreme; devreme.

Traduceri

care are loc înainte de timpul obișnuit sau prevăzut

afrikaans: vroeg (Afrikaans) bielorusă: рана (rana) (беларуская) bulgară: отрано (otrano) (български) catalană: aviat (català), d'hora (català) chineză: 早 (zǎo) (中文) coreeană: 이르다 (ireuda) (한국어), 빠르다 (ppareuda) (한국어) daneză: tidligt (dansk) engleză: early (English) esperanto: frue (Esperanto) finlandeză: varhainen (suomi), aikainen (suomi) franceză: en avance (français), tôt (français) germană: früh (Deutsch), verfrüht (Deutsch) greacă: νωρίς (norís) (Ελληνικά)

irlandeză: luath (Gaeilge) italiană: presto (italiano), di buon'ora (italiano) maghiară: korán (magyar) norvegiană: tidlig (norsk) neerlandeză: tijdig (Nederlands), vroeg (Nederlands) papamiento: tempran (Papiamentu) poloneză: wcześnie (polski) portugheză: cedo (português) rusă: ранний (ránnij) (русский) spaniolă: temprano /temprana (español) suedeză: tidig (svenska) turcă: erken (Türkçe)

Referințe

• DEX online