troieni

română

Etimologie

Din troian.

Pronunție

• AFI: /tro.jeˈni/

Verb

Conjugarea verbului troieni
Infinitiv	a troieni
Indicativ prezent pers. 1 sg.	troienesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să troienească
Participiu	troienit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a acoperi cu troiene (de zăpadă); a înzăpezi, a nămeți.
2. (v.refl.) a rămâne în mijlocul zăpezii; a se înzăpezi.
3. (v.tranz.) a acoperi un obiect îngrămădind ceva peste el; a forma grămezi, mormane; a îngrămădi, a aduna ceva la un loc.

Cuvinte derivate

• troienire
• troienit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online