italiană

(italiano)

Etimologie

Din verbul uscire.

Pronunție

  • AFI: /uʃ'ʃita/


Substantiv

uscita f., uscite pl.

  1. ieșire, plecare
    L'uscita degli scolari.
  2. (spec.) ieșire, ușă
    L'uscita del teatro dava sulla piazza.
  3. (p. ext.) deschizătură, crăpătură
  4. ieșire (la iarbă verde), excursie
  5. autorizație de publicare, autorizație de difuzare (în presă etc.)
    L'uscita del nuovo film di G. Amelio è prevista pet la fine di gennaio.
  6. (ec.) ieșiri, cheltuieli, debit
    Abbiamo preventivato un'uscita di tremila euro.

Antonime

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Referințe