vandal
Etimologie
Din franceză vandale.
Pronunție
- AFI: /van'dal/
Substantiv
Declinarea substantivului vandal | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | vandal | vandali |
Articulat | vandalul | vandalii |
Genitiv-Dativ | vandalului | vandalilor |
Vocativ | vandalule | vandalilor |
- persoană care făcea parte din grupul de triburi de origine germanică care au coborât în sec. v de pe țărmul Mării Baltice ajungând până în nordul Africii unde au întemeiat un regat și de unde au pătruns în Roma, jefuind crunt și distrugând numeroase valori culturale și artistice ale antichității.
- (fig.) om necivilizat, barbar, care distruge valori culturale și artistice.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online