violator

română

Etimologie

Din franceză violateur < latină violator, violatoris.

Pronunție

• AFI: /vi.o.la'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului violator
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	violator	violatori
Articulat	violatorul	violatorii
Genitiv-Dativ	violatorului	violatorilor
Vocativ	violatorule	violatorilor

1. (adesea adjectival) persoană care violează, care determină sau pricinuiește o încălcare a unei legi, dispoziții, convenții etc.; infractor; profanator, pângăritor.
2. persoană care comite un viol.

Cuvinte derivate

• violatoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online