Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme:
Dezvoltare în alte limbi

(français)

Etimologie

Din franceză medie vivre, care provine din franceză veche vivre < latină vīvere, forma de prezent infinitiv activ vīvō („a trăi, a viețui”), din proto-italică *gʷīwō.

Înrudit cu catalană viure, italiană vivere, occitană viure, portugheză viver, română via și spaniolă vivir.

Pronunție


Verb

  1. (v.intranz. și tranz.) a trăi, a viețui, a via
    Il n'a pas les moyens de vivre.

Antonime

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Cuvinte apropiate

Expresii

Conjugare

Infinitiv vivre
Prezent continuu vivant
Trecut continuu (avoir) vécu
Persoana singular plural
I II III I II III
Indicativ je tu il nous vous ils
Prezent vis vis vit vivons vivez vivent
Imperfect vivais vivais vivait vivions viviez vivaient
Trecut perfect vécus vécus vécut vécûmes vécûtes vécurent
Viitor vivrai vivras vivra vivrons vivrez vivront
Condițional vivrais vivrais vivrait vivrions vivriez vivraient
Subjunctiv que je que tu qu'il que nous que vous qu'ils
Prezent vive vives vive vivions viviez vivent
Imperfect vécusse vécusses vécût vécussions vécussiez vécussent
Imperativ - tu - nous vous -
vis vivons vivez


Substantiv

vivre m., vivres pl.

  1. (înv.) trăire, viețuire, viere
  2. (înv.) alimentație, hrană, mâncare

Sinonime

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Referințe