vocaliza

română

Etimologie

Din franceză vocaliser.

Pronunție

• AFI: /vo.ka.li'za/

Verb

Conjugarea verbului vocaliza
Infinitiv	a vocaliza
Indicativ prezent pers. 1 sg.	vocalizez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să vocalizeze
Participiu	vocalizat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și intranz.) (muz.) a executa vocalize.
2. (v.refl.) (fon.; despre consoane) a trece de la valoarea de consoană la cea de vocală, a căpăta valoare de vocală.

Cuvinte derivate

• vocalizare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online