vocaliza
română
Etimologie
Din franceză vocaliser.
Pronunție
- AFI: /vo.ka.li'za/
Verb
| Conjugarea verbului vocaliza | |
| Infinitiv | a vocaliza |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
vocalizez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să vocalizeze |
| Participiu | vocalizat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz. și intranz.) (muz.) a executa vocalize.
- (v.refl.) (fon.; despre consoane) a trece de la valoarea de consoană la cea de vocală, a căpăta valoare de vocală.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online