volgere

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină vŏlvĕre < volvō.

Pronunție

• AFI: /'vɔlʤere/

Verb

1. a întoarce (în altă direcție)

   Ho volto la prua della nave verso oriente.

2. (urmărit de a) a îndrepta (către)
3. (urmărit de a) a curba, a îndoi, a încovoia (împrejur)

Sinonime

• 1: dirigere, rivolgere, indirizzare, tendere

Antonime

• 1: distogliere

Cuvinte derivate

• svolgere
• volgersi

Cuvinte apropiate

• volgibile
• volgimento
• volta
• voltare

Referințe

• Treccani.it