wry
(English)
Etimologie
Din engleza veche wrien ("a se întoarce") < engleza veche wrīgian.
Pronunție
- AFI: /raɪ/
Verb
Conjugarea verbului to wry | |
Infinitiv | to wry |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
wries |
Trecut simplu | wried |
Participiu trecut | wried |
Participiu prezent | wrying |
- (înv., intranz.) a intoarce (într-o parte), a se abate (de la)
- (înv., tranz.) a distrage (atenția)
- (tranz.) a (se) răsuci, a strâmba
Adjectiv
wry (comp. wryer/wrier, sup. wryest/wriest)
- strâmb, contractat, diform
- He gave her a wry grin.
- pocit, sucit
- She had a horribly wry mouth.
- prefăcut, nesincer
- contrar, opus; pervers
- ceva care este cu o ironie batjocoritoare sau amuzare amară
- The wry remark was not appreciated.