(English)

Etimologie

Din engleza veche wrien ("a se întoarce") < engleza veche wrīgian.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
to wry
Infinitiv to wry
Prezent simplu
pers. 3 sg.
wries
Trecut simplu wried
Participiu trecut wried
Participiu prezent wrying
  1. (înv., intranz.) a intoarce (într-o parte), a se abate (de la)
  2. (înv., tranz.) a distrage (atenția)
  3. (tranz.) a (se) răsuci, a strâmba


Adjectiv

wry (comp. wryer/wrier, sup. wryest/wriest)

  1. strâmb, contractat, diform
    He gave her a wry grin.
  2. pocit, sucit
    She had a horribly wry mouth.
  3. prefăcut, nesincer
  4. contrar, opus; pervers
  5. ceva care este cu o ironie batjocoritoare sau amuzare amară
    The wry remark was not appreciated.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Referințe