zavistie
Etimologie
Din rusă zavistĩ.
Pronunție
- AFI: /za'vis.ti.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului zavistie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | zavistie | zavistii |
| Articulat | zavistia | zavistiile |
| Genitiv-Dativ | zavistiei | zavistiilor |
| Vocativ | zavistie, zavistio | zavistiilor |
- sentiment de nemulțumire egoistă provocat de situația în societate sau de realizările cuiva.
- Eram atât de plin de zavistie, că nu vedeam în fața ochilor.
- atitudine dușmănoasă.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
- zavistiire, zavistios
Cuvinte apropiate