zdrăngănit

română

Variante

• zdrăncănit

Etimologie

Din a zdrăngăni.

Pronunție

• AFI: /zdrən.gə'nit/

Substantiv

Declinarea substantivului zdrăngănit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	zdrăngănit	zdrăngănite
Articulat	zdrăngănitul	zdrăngănitele
Genitiv-Dativ	zdrăngănitului	zdrăngănitelor
Vocativ	zdrăngănitule	zdrăngănitelor

1. faptul de a zdrăngăni; cântec executat fără pricepere la un instrument muzical cu coarde; zdrăngănitură.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online