închinga

română

Etimologie

Din în- + chingă.

Pronunție

• AFI: /ɨn.kin'ga/

Verb

Conjugarea verbului închinga
Infinitiv	a închinga
Indicativ prezent pers. 1 sg.	înching
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să închinge
Participiu	închingat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a strânge chingile șeii pe cal, a pune chinga, a lega cu chinga.
2. (v.tranz.) a lega, a fixa șaua, tarnița etc.
3. (v.refl.) a se lega, a se strânge cu o cingătoare; a se încinge.

Cuvinte derivate

• deschinga
• închingat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online