română

Variante

Etimologie

Din în- + crâncen.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.krɨn.ʧe'na/


Verb


Conjugarea verbului
(se) încrâncena
Infinitiv a (se) încrâncena
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) încrâncenez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) încrânceneze
Participiu încrâncenat
Conjugare I
  1. (v.refl.) a se înfiora, a se îngrozi, a i se încreți cuiva carnea de frică, de scârbă, de mânie; a se crâncena.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe