română

Etimologie

Din în + văpaie.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
(se) învăpăia
Infinitiv a (se) învăpăia
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) învăpăiez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) învăpăieze
Participiu învăpăiat
Conjugare I
  1. (v.refl.) a se aprinde ca o văpaie; (p.ext.) (despre fața omului) a se înroși (din cauza unui aflux de sânge).
  2. (v.refl.) (fig.) a se înflăcăra, a se entuziasma.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

  1. Sunetul pronunțat este alofon al consoanei /m/, v. Vasiliu, E., Fonologia Limbii Române, 1965, p. 125.