înveseli

română

Etimologie

Din în + vesel.

Pronunție

• AFI: /ɨn.ve.se'li/

Verb

Conjugarea verbului (se) înveseli
Infinitiv	a (se) înveseli
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) înveselesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) înveselească
Participiu	înveselit
Conjugare	IV

1. (v.refl. tranz.) a deveni sau a face să fie vesel, voios, bine dispus.
2. (v.tranz.) (fig.) a face să fie mai puțin mohorât, întunecat, monoton; a însenina, a deschide, a lumina.

Cuvinte derivate

• înveselire
• înveselit
• înveselitor

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online