Variante de scriere Vezi și : wirt

(Deutsch)

Etimologie

Atestat în secolul al IX-lea; din germană veche de sus wirt ‎(„gazdă”) < din proto-germanică *werduz. Înrudit cu gotică 𐍅𐌰𐌹𐍂𐌳𐌿𐍃 ‎(wairdus), neerlandeză waard și suedeză värd.

Sensul „îngrijitor”, în cuvintele compuse, s-a dezvoltat din sensul „gazdă”, ca urmare a responsabilităților acestuia pentru oaspeții săi. Totuși, în multe cazuri, această utilizare se bazează pe o derivare regresivă din Wirtschaft („economie”), în special în titluri academice, cum ar fi Betriebswirt, Volkswirt ș.a.m.d.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
der Wirt
m. Singular Plural
Nominativ der Wirt die Wirte
Acuzativ den Wirt die Wirte
Dativ dem Wirt(e) den Wirten
Genitiv des Wirt(e)s der Wirte
  1. hangiu, hotelier
    Heute spielt mein Mann den Wirt.
  2. (înv.) gazdă, amfitrion
    Der Wirt hat schon wieder die Miete erhöht.
  3. (biol., bot.) animal sau plantă gazdă
  4. (în cuvinte compuse) agent; îngrijitor, păzitor
  5. (med.) destinatar unui organ

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Expresii


Nume propriu

Wirt

  1. nume de familie

Referințe