(italiano)

Etimologie

Din verbul abbaiare („a lătra”).

Pronunție

  • AFI: /abbaˈjata/


Substantiv

abbaiata f., abbaiate pl.

  1. lătrat, hămăit
  2. (fig., rar) un țipăt pentru a ridiculiza sau reproșa pe cineva

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe