Variante de scriere Vezi și : absență

română

Etimologie

Din franceză (s')absenter < latină absentare.

Pronunție

  • AFI: /ab.sen'ta/


Verb


Conjugarea verbului
(se) absenta
Infinitiv a (se) absenta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) absentez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) absenteze
Participiu absentat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (despre persoane) a lipsi dintr-un loc (unde ar fi trebuit să se găsească), a nu fi de față.
  2. (v.refl.) a se îndepărta, a se separa de sine.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe