afin

Un afin cu fructe (Vaccinium myrtillus)

română

Etimologie

Origine incertă, eventual cuvânt autohton.

Poate din latină daphne < greacă δάφνη (dáfni, „laur”) (Herzog, RF, I, 99-104); confer dialectul calabrez áfina („laur”).

Aspectul ambelor plante prezintă o analogie. Iordan, ZRPh., LIV, 367, respinge acest etimon, pentru că nu este clară pierderea lui d-; însă confer macedoromână și dialectul calabrez, ceea ce demonstrează că fenomenul este deja romanic.

Pronunție

• AFI: /'a.fin/

Substantiv

Declinarea substantivului afin
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	afin	afini
Articulat	afinul	afinii
Genitiv-Dativ	afinului	afinilor
Vocativ	afinule	afinilor

1. (bot.) (Vaccinium myrtillus) arbust scund, foarte ramificat, cu frunze oval-alungite, cu flori de culoare roz-deschis și cu fructe comestibile, răspândit în regiunile de munte.

Cuvinte derivate

• afină
• afinet
• afiniș

Cuvinte apropiate

• afinată

Vezi și

• dafin

Traduceri

arbust fructifer

albaneză: belush (shqip) m. bosniacă: borovnica (bosanski) f. catalană: nabinera (català) f., mirtil (català) m. cehă: borůvka (čeština) f. chineză: 越橘 (中文) croată: brusnica (hrvatski) f. daneză: blåbær (dansk) n. ebraică: אוכמניות (עברית) (ukhmaniyót) f.pl. engleză: blueberry (English) finlandeză: puolukka (suomi), mustikka (suomi), mustikkapensas (suomi) franceză: myrtille (français) f. galiciană: arando (galego) m. germană: Blaubeere (Deutsch) f., Heidelbeere (Deutsch) f. islandeză: bláber (íslenska)

italiană: mirtillo (italiano) m. latină: vaccinium (Latina) n. macedoneană: боровинки (македонски) (borovniki) maghiară: áfonya (magyar) malteză: mirtilla (Malti) f. norvegiană: blåbærplante (norsk) c. poloneză: borówka (polski) f. rusă: голубика (русский) (golubíka) f., черника (русский) (černíka) f. sârbă: брусница (српски / srpski) (borovnica) f. slovenă: borovnica (slovenščina) f. suedeză: blåbär (svenska) n. swahili: mbuluuberi (Kiswahili) turcă: yaban mersini (Türkçe)

Etimologie

Din latină affinis.

Pronunție

• AFI: /a'fin/

Adjectiv

Declinarea adjectivului afin
	Singular	Plural
Masculin	afin	afini
Feminin	afină	afine
Neutru	afin	afine

1. (jur.) înrudit.

Sinonime

• (jur.) înrudit

Cuvinte apropiate

• afinitate

Traduceri

înrudit

Substantiv

Declinarea substantivului afin
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	afin	afini
Articulat	afinul	afinii
Genitiv-Dativ	afinului	afinilor
Vocativ	afinule	afinilor

1. (jur.) rudă prin alianță.

Cuvinte derivate

• afină

Paronime

• fin

Traduceri

rudă prin alianță

Referințe

• DEX online

---

franceză

(français)

Etimologie

Compus din à + fin.

Pronunție

• AFI: /a.fɛ̃/

Conjuncție

afin

1. pentru, pentru a

Anagrame

• naif

---

francoprovensală

(arpetan)

Etimologie

Compus din à + fin.

Pronunție

• AFI: /a.fɛ̃/

Conjuncție

afin

1. pentru, pentru a