Etimologie

Din turcă alay.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
alai
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ alai alaiuri
Articulat alaiul alaiurile
Genitiv-Dativ alaiului alaiurilor
Vocativ alaiule alaiurilor
  1. mulțime de oameni care însoțește o ceremonie, o persoană de seamă etc.; paradă, pompă.
  2. mulțime de oameni care se ia după cineva; (p.ext.) gălăgie provocată de această mulțime.
  3. (înv.) suită care întovărășea sau întâmpina un domnitor.

Sinonime

Cuvinte compuse

Locuțiuni


Traduceri

Referințe