suită

română

Etimologie

Din franceză suite.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului suită
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	suită	suite
Articulat	suita	suitele
Genitiv-Dativ	suitei	suitelor
Vocativ	suită	suitelor

1. grup de oameni care însoțește un demnitar, un suveran; alai, escortă.
2. lucrare muzicală instrumentală alcătuită din mai multe părți scrise în aceeași tonalitate, dar contrastante prin caracter și prin mișcare.
3. fragmente selective extrase dintr-o lucrare mai amplă (operă, balet etc.).
4. serie, șir de episoade, de idei etc.
5. continuitate, înlănțuire.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• situa
• știau

Referințe

• DEX '98 via DEX online