Etimologie
Din franceză arrogance < latină arrogantia.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
aroganță
|
| f.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
aroganță
|
invariabil
|
| Articulat
|
aroganța
|
invariabil
|
| Genitiv-Dativ
|
aroganței
|
invariabil
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- atitudine de trufie și de dispreț față de cei din jur; purtare sfidătoare, obraznică.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Traduceri
atitudine de mândrie disprețuitoare
- albaneză: arrogancë (shqip) f.
- bulgară: високомерие (български) (visokomerie), надменност (български) (nadmennost), арогантност (български) (arogantnost)
- cehă: domýšlivost (čeština) f., arogance (čeština) f.
- croată: arogàncija (hrvatski) f.
- daneză: arrogance (dansk)
- ebraică: יהירות (עברית) (yehirút) f., עתק (עברית) (a`tak) m.
- engleză: arrogance (English)
- esperanto: aroganteco (Esperanto)
- estoniană: ülbus (eesti), uhkus (eesti), arrogants (eesti)
- finlandeză: ylimielisyys (suomi), pöyhkeys (suomi), koppavuus (suomi), röyhkeys (suomi)
- franceză: arrogance (français) f.
- germană: Arroganz (Deutsch) f.
- greacă: αλαζονεία (Ελληνικά) (alazoneía) f., υπεροψία (Ελληνικά) (yperopsía) f.
- hindi: अभिमान (हिन्दी) (abhimān) m.
|
|
- indoneziană: kesombongan (Bahasa Indonesia)
- italiană: arroganza (italiano) f.
- lituaniană: arogancija (lietuvių) f., išdidumas (lietuvių) f., pasipūtimas (lietuvių) f., akiplėšiškumas (lietuvių) f.
- maghiară: önteltség (magyar)
- neerlandeză: arrogantie (Nederlands) f., aanmatiging (Nederlands) f.
- poloneză: arogancja (polski) f.
- portugheză: arrogância (português) f.
- rusă: заносчивость (русский) (zanoš'ivost') f., высокомерие (русский) (vysokom'érije) n., надменность (русский) (nadm'énnost') f., спесь (русский) (sp'es') f., гордыня (русский) (gordýn'a) f.
- scoțiană: uaill (Scots) f., àrdan (Scots) m., ladarnas (Scots) m., dànadas (Scots) m., sodal (Scots) m.
- spaniolă: arrogancia (español) f.
- suedeză: arrogans (svenska) c.
- turcă: kibir (Türkçe)
|
Referințe
