română

Etimologie

Din turcă babalic.

Pronunție

  • AFI: /ba.ba'lɨk/


Substantiv


Declinarea substantivului
babalâc
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ babalâc babalâci
Articulat babalâcul babalâcii
Genitiv-Dativ babalâcului babalâcilor
Vocativ babalâcule babalâcilor
  1. (fam. și depr.) om bătrân și neputincios; om îmbătrânit înainte de vreme.
  2. stâlp gros de lemn care străbate ca o axă verticală centrul morii de vânt pentru ca moarapoată fi învârtită în bătaia vântului.


Traduceri

Referințe