străbate
Etimologie
Pronunție
- AFI: /strəˈba.te/
Verb
Conjugarea verbului străbate | |
Infinitiv | a străbate |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
străbat |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să străbată |
Participiu | străbătut |
Conjugare | III |
- (v.tranz. și intranz.) a trece printr-un corp, a pătrunde prin..., a traversa, a răzbi.
- (v.tranz.) a trece pe o suprafață în diferite sensuri, pe toată întinderea ei, de la un capăt la altul; a parcurge, a cutreiera, a traversa.
- (v.intranz.) a trece pe undeva cu greu, învingând obstacole; a răzbate.
- (v.intranz.) a ajunge la...
- (v.intranz.) (fig.) a izbuti, a reuși.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din străbate.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru străbate.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru străbate.
Referințe
- DEX '98 via DEX online