banchetă

română

Etimologie

Din franceză banquette.

Pronunție

• AFI: /ban'ke.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului banchetă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	banchetă	banchete
Articulat	bancheta	banchetele
Genitiv-Dativ	banchetei	banchetelor
Vocativ	banchetă	banchetelor

1. bancă mică (capitonată) fără spetează; bancă sau canapea montată în vehicule.
2. porțiune orizontală, în formă de treaptă, într-o lucrare de terasament.
3. (în echitație) obstacol natural format dintr-o moviliță acoperită cu iarbă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online