Etimologie

Din spată + sufixul -ează.

Pronunție

  • AFI: /speˈte̯a.zə/


Substantiv


Declinarea substantivului
spetează
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spetează speteze
Articulat speteaza spetezele
Genitiv-Dativ spetezei spetezelor
Vocativ spetează spetezelor
  1. parte mai înaltă a unui scaun, fotoliu etc., de care își reazemă spatele cel care șade; spătar, rezemătoare.
  2. bucată de scândură îngustă care servește ca element de sprijin sau de legătură între diverse părți ale unei construcții sau ale unui obiect:
    1. fiecare dintre aripile morii de vânt.
    2. fiecare dintre stinghiile care unesc obezile de la roata morii de apă.
    3. fiecare dintre piesele de lemn care leagă carâmbii loitrelor de la car.
    4. bucată de lemn care unește cele două coarne ale plugului.
    5. scândură cu care se ridică firele de urzeală când se țese cu alesături.
    6. fiecare dintre cele două brațe ale vatalelor la războiul de țesut.
    7. fiecare dintre scândurelele care alcătuiesc scheletul zmeului cu care se joacă copiii și care se fixează pe o coală de hârtie.
    8. fiecare dintre stinghiile care alcătuiesc scheletul stelei cu care colindă copiii și pe care se fixează hârtia și ornamentele.


Traduceri

Anagrame

Referințe