bander

franceză

(français)

Etimologie

Din germana veche de sus binda.

Pronunție

• AFI: /bɑ̃.de/

Verb

1. a bandaja, a pansa
2. a lega la ochi
3. a încovoia, a contracta (mușchi), a întinde, a flexa
4. (argou) (fam.) a avea o erecție

se bander

1. a acoperi ochii

Expresii

• avoir l'esprit bandé
• bander à l’acquit