bogomilism
Etimologie
Din Bogomil (nume propriu) + sufixul -ism.
Pronunție
- AFI: /bo.go.mi'lism/
Substantiv
Declinarea substantivului bogomilism | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | bogomilism | invariabil |
Articulat | bogomilismul | invariabil |
Genitiv-Dativ | bogomilismului | invariabil |
Vocativ | bogomilismule | invariabil |
- doctrină și sectă dualistă apărută în sec. X în Bulgaria și răspândită apoi în țările balcanice, în Rusia și în alte părți, care contesta treimea divină ortodoxă, existența umană a lui Cristos, respingea riturile ortodoxe, inclusiv botezul, nu accepta ierarhia bisericească etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online