brecie

română

Etimologie

Din germană Breccie.

Pronunție

• AFI: /'bre.ʧi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului brecie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	brecie	invariabil
Articulat	brecia	invariabil
Genitiv-Dativ	breciei	invariabil
Vocativ	brecie	invariabil

1. rocă în alcătuirea căreia intră fragmente de roci colțuroase de dimensiuni mari și ciment de natură sedimentară sau eruptivă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• beceri
• bercei

Referințe

• DEX '98 via DEX online