brecie
română
Etimologie
Din germană Breccie.
Pronunție
- AFI: /'bre.ʧi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului brecie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | brecie | invariabil |
| Articulat | brecia | invariabil |
| Genitiv-Dativ | breciei | invariabil |
| Vocativ | brecie | invariabil |
- rocă în alcătuirea căreia intră fragmente de roci colțuroase de dimensiuni mari și ciment de natură sedimentară sau eruptivă.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online