bulfeu

română

Etimologie

Din maghiară bélfa.

Pronunție

• AFI: /bulˈfew/

Substantiv

Declinarea substantivului bulfeu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bulfeu	bulfeie
Articulat	bulfeul	bulfeiele
Genitiv-Dativ	bulfeului	bulfeielor
Vocativ	bulfeule	bulfeielor

1. fiecare dintre cele două speteze care leagă partea de sus a jugului de policioară.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• bufeul
• bufule

Referințe

• DEX '98 via DEX online