căprior
Etimologie
Din latină capreŏlus. Înrudit cu albaneză kapruall, aromână cãprioarã, catalană cabriol, franceză chevreuil, friulană cjavrûl și italiană capreolo, capriolo, cavriolo, capriola.
Pronunție
- AFI: /kə.pri'or/
Substantiv
Declinarea substantivului căprior | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | căprior | căpriori |
Articulat | căpriorul | căpriorii |
Genitiv-Dativ | căpriorului | căpriorilor |
Vocativ | căpriorule | căpriorilor |
- (zool.) (Capreolus capreolus) animal rumegător sălbatic, mai mic decât cerbul, cu picioare subțiri și agile, cu coarne mici.
- (zool.) (spec.) masculul căprioarei.
- (constr.) fiecare dintre bârnele încrucișate care fac parte din scheletul acoperișului unei case.
- Căprior la o casă.
- (tehn.) fiecare dintre lemnele care formează suportul pe care se așază scândurile patului, platforma zidarului etc.
- Căpriorul este un suport de lemn.
Sinonime
- 2: (zool.) (pop.) țap
- 3: (constr.) (reg.) martac, (Transilv.) cafer, (Transilv., Ban. și Bucov.) corn
- 4: (tehn.) capră
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
mamifer
|
|
masculul căprioarei
|
|
bârnele încrucișate care fac parte din scheletul acoperișului unei case
|
|
suport de lemne
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online