cantonament
Etimologie
Din franceză cantonnement.
Pronunție
- AFI: /kan.to.na'ment/
Substantiv
Declinarea substantivului cantonament | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | cantonament | cantonamente |
Articulat | cantonamentul | cantonamentele |
Genitiv-Dativ | cantonamentului | cantonamentelor |
Vocativ | cantonamentule | cantonamentelor |
- staționare vremelnică (a unor unități militare) într-o localitate, în afara cazarmei; loc unde sunt instalați cei cantonați.
- loc de cazare special amenajat și perioada de timp în care o echipă sau un lot de sportivi se pregătesc în comun (în vederea participării la o competiție de amploare).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online