engleză

(English)

Etimologie

Din care („grijă; îngrijire”) + taker („cel care ia sau își asumă ceva”).

Pronunție

  • AFI: /ˈkɛə(ɹ)ˌteɪkə(ɹ)/


Substantiv

caretaker, pl. caretakers

  1. (mai ales în Anglia) om de serviciu, păzitor, gardian, portar
    The caretaker guards the buidling at night.
  2. (mai ales în SUA; med.) îngrijitor; (p.ext.) responsabil
    Jane is a caretaker for her brother.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Vezi și


Adjectiv

caretaker (necomparabil)

  1. (mai ales în Anglia) interimar, provizoriu
    Johnson had to be drafted in as the caretaker manager after Hewlett resigned without warning the day before the final.

Sinonime

Referințe