cenzor
Etimologie
Din franceză censeur < latină censor.
Pronunție
- AFI: /'ʧen.zor/
Substantiv
Declinarea substantivului cenzor | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | cenzor | cenzori |
Articulat | cenzorul | cenzorii |
Genitiv-Dativ | cenzorului | cenzorilor |
Vocativ | cenzorule | cenzorilor |
- (în roma antică) magistrat care avea misiunea de a face recensământul persoanelor și al averilor și de a supraveghea moravurile publice.
- (în unele state) persoană aleasă de adunarea generală a unei societăți comerciale pentru a face verificarea conturilor prezentate de administrator.
- persoană care verifică gestiunea unei întreprinderi, a unei bănci etc.
- persoană însărcinată să asigure secretele de stat; persoană însărcinată cu cenzura.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online