cenzură
Vezi și : cenzura, cenzúra |
Etimologie
Din latină censura, franceză censure.
Pronunție
- AFI: /ʧenˈzu.rə/
Substantiv
Declinarea substantivului cenzură | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | cenzură | cenzuri |
Articulat | cenzura | cenzurile |
Genitiv-Dativ | cenzurii | cenzurilor |
Vocativ | cenzură | cenzurilor |
- control prealabil exercitat, în unele state, asupra conținutului publicațiilor, spectacolelor, emisiunilor de radioteleviziune și, în anumite condiții, asupra corespondenței și convorbirilor telefonice; organ care exercită acest control.
- demnitatea, funcția de cenzor în vechea Romă.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din cenzura.
Pronunție
- AFI: /ʧen.zuˈrə/
Verb
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru cenzura.
Referințe
- DEX '98 via DEX online