cezură
Etimologie
Din latină caesura, franceză césure.
Pronunție
- AFI: /ʧe'zu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului cezură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cezură | cezuri |
| Articulat | cezura | cezurile |
| Genitiv-Dativ | cezurii | cezurilor |
| Vocativ | cezură | cezurilor |
- pauză ritmică înăuntrul unui vers, care împarte versul în părți de obicei egale (emistihuri), pentru a ușura recitarea și a susține cadența.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online