child

engleză

(English)

Variante

• (înv.) childe

Etimologie

Din engleza medie, care provine din engleza veche ċild < proto-germanică *kildiz.

Pronunție

• AFI: /tʃaɪld/

Substantiv

child, pl. children

1. copil, copilă

   The six-month-old child cried all night.

   Copilul de șase luni a plâns toată noaptea.

2. (spec.) fiu; fiică
3. (fig.) urmaș
4. (p. ext.) minor; (spec.) băiat, fată

   Go easy on him: he is but a child.

Sinonime

• 1-2: boy, fruit of one's loins, girl, kid, offspring
• 4: bairn, boy, brat, girl, kid, lad, lass

Cuvinte derivate

• childhood
• childish
• childless
• childlike
• lovechild
• manchild

Cuvinte compuse

• boomerang child
• love-child
• only child
• perpetual child
• war child

Cuvinte apropiate

• chield, chiel
• childe
• Childermas

Locuțiuni

• with child

Vezi și

• adult
• father
• mother
• parent

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary