church
Vezi și : Church |
(English)
Variante
- (ieșit din uz) churche
Etimologie
Din engleza medie chirche, care provine din engleza veche ċiriċe < proto-germanică *kirikōn. De origine greacă κυριακόν (kuriakon), forma neutră al lui κυριακός (kuriakos) < κύριος (kurios, "domn, stăpân").
Pronunție
Substantiv
church, (nenumărabil și numărabil; pl. churches)
- (numărabil) biserică
- This building used to be a church before being converted into a library.
- (numărabil) biserică (ortodoxă etc.)
- The Church of England separated from the Roman Catholic Church in 1534.
- (numărabil) credincioși
- These worshippers comprise the Church of Christ.
- (nenumărabil) serviciu divin, slujbă
- She wanted to be married in church.
Sinonime
- 1: (bis.) chapel, (reg., în Scoția) kirk
- 3: (bis.) congregation
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Vezi și
Verb
Conjugarea verbului to church | |
Infinitiv | to church |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
churches |
Trecut simplu | churched |
Participiu trecut | churched |
Participiu prezent | churching |