codaș
Etimologie
Din coadă + sufixul -aș.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului codaș | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | codaș | codași |
Articulat | codașul | codașii |
Genitiv-Dativ | codașului | codașilor |
Vocativ | ' | ' |
- persoană, grup de persoane, instituție etc., care a rămas în urmă, se află printre ultimii în muncă, la învățătură, într-o competiție sportivă etc.
- Codaș în muncă.
Sinonime
- (reg.) codârlaș