fruntaș

română

Etimologie

Din frunte + sufixul -aș.

Pronunție

• AFI: /frun'taʃ/

Adjectiv

Declinarea adjectivului fruntaș
	Singular	Plural
Masculin	fruntaș	fruntași
Feminin	fruntașă	fruntașe
Neutru	fruntaș	fruntașe

1. care este în frunte într-un domeniu de activitate și care poate servi de exemplu.

Cuvinte derivate

• fruntășie

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului fruntaș
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fruntaș	fruntași
Articulat	fruntașul	fruntașii
Genitiv-Dativ	fruntașului	fruntașilor
Vocativ	fruntașule	fruntașilor

1. persoană care este în frunte într-un domeniu de activitate și care poate servi de exemplu.
2. denumire a gradului militar dintre ostaș și caporal; persoană care are acest grad.

Cuvinte derivate

• fruntașă

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• sfrunta

Referințe

• DEX '98 via DEX online