Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
coadă

Etimologie

Din latină coda (= cauda).

Pronunție

  • AFI: /'ko̯a.də/


Substantiv


Declinarea substantivului
coadă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ coadă cozi
Articulat coada cozile
Genitiv-Dativ cozii cozilor
Vocativ coadă cozilor
  1. apendice terminal al părții posterioare a corpului animalelor vertebrate; smoc de păr sau de pene care acoperă acest apendice sau care crește în prelungirea lui.
  2. partea dindărăt, mai îngustă, a corpului unor animale (a peștelui, a șarpelui, a racului etc.).
  3. păr (de pe capul femeilor) crescut lung și apoi împletit; cosiță.
  4. parte a unei plante care leagă fructul, frunza sau floarea de tulpină sau de creangă. peduncul.
  5. partea dinapoi (prelungită sau care se târăște pe jos) a unor obiecte de îmbrăcăminte (mai ales a celor purtate de femei); trenă.
  6. prelungire luminoasă a cometelor.
  7. fâșie foarte îngustă din cârpe (înnodate) sau din hârtie care se atârnă de partea de jos a unui zmeu spre a-i menține echilibrul în aer.
  8. parte a unui instrument sau a unui obiect de care se apucă cu mâna; mâner.
  9. partea terminală a unui lucru sau, (p.gener.), a unui fenomen, a unei perioade de timp etc.; bucată de la capătul unui lucru; sfârșit, extremitate.
  10. partea unde se îngustează un lac, un iaz etc.; loc pe unde se scurge apa dintr-un râu în heleșteu.
  11. șir (lung) de oameni care își așteaptă rândul la ceva, undeva.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

  • A da din coadă = (despre oameni; fam.) a se linguși pe lângă cineva; a se bucura
  • A-și vârî (sau băga) coada (în ceva) = a se amesteca în chestiuni care nu-l privesc
  • Își vâră (sau și-a vârât, își bagă, și-a băgat etc.) dracul coada (în ceva) = se spune când într-o situație se ivesc neînțelegeri sau complicații (neașteptate)
  • A călca (pe cineva) pe coadă = a jigni, a supăra (pe cineva)
  • A pune coada pe(sau la) spinare = a pleca (pe furiș), a o șterge (lăsând lucrurile nerezolvate)
  • Cu coada între picioare = (despre oameni) umilit, rușinat; fără a fi reușit
  • (pop.) A-și face coada colac = a se sustrage de la ceva
  • A trage mâța(sau pe dracul) de coadă = a o duce greu din punct de vedere material, a face cu greu față nevoilor minime de trai
  • (Get-beget) coada vacii = neaoș; vechi, băștinaș; de origine rurală
  • (fam.) A prinde prepelița(sau purceaua) de coadă = a se îmbăta
  • A se ține de coada cuiva sau a se ține (sau a umbla) coadă după cineva = a fi nedespărțit de cineva, a se ține cu insistență și pretutindeni de cineva
  • A lua(sau a apuca ceva) de coadă = a se apuca de treabă, a începe (ceva)
  • A-și vedea de coada măturii(sau tigăii) = a se ocupa (numai) de treburile gospodărești
  • Coadă de topor = persoană care servește drept unealtă în mâna dușmanului
  • A nu avea nici cap, nici coadă = a nu avea nici un plan, nici o ordine; a fi fără înțeles, confuz
  • A face coadă = a sta într-un șir (lung) de oameni, așteaptând să-i vină rândul la ceva, undeva


Traduceri

Referințe